STRATEGIA
DE DEZVOLTARE LOCALA
A COMUNEI VARADIA
JUDETUL CARAS-SEVERIN
2009-2013
CUPRINS



INTRODUCERE :

Modalitatea de lucru
Structura documentului
Metodologie
Obiective Principale
Partea I: ANALIZA SOCIO - ECONOMICĂ A COMUNEI VARADIA
1. Prezentarea generala a comunei Varadia
Repere istorice si arheologice
Repere geografice
Hidrografia
Clima
Solul
Populatia si forta de munca
2. Infrastructura serviciilor sociale si cea educationala
Educatia
Sanatatea
3. Infrastructura
Infrastructura de transport
Dotari tehnico-edilitare
4. Administratia Locala a comunei Varadia
Bugetul Local
Stat de Functii privind functiile publice
Stat de Functii privind functiile contractuale
Organigrama
5. Structura economica
6. Cultura , Religie
7. Societate Civila
Partea a II-a ANALIZA SWOT
Partea a III-a STRATEGIA DE DEZVOLTARE

INTRODUCERE

După integrarea României în Uniunea Europeană, comunităţile locale care intenţionează să beneficieze de finanţări europene trebuie să justifice necesitatea acestor proiecte prin faptul că ele se regăsesc într-un plan strategic bine fundamentat şi agreat de întreaga comunitate. În momentul scrierii lucrarii de faţa, competenţele necesare elaborării acestor planuri strategice erau încă relativ puţin prezente la nivelul comunitati locale.
Documentul de fata este rezultatul conlucrari unui grup de reprezentanti ai Consiliului Local, ai Primăriei şi ai comunităti locale (sectorul civil şi de afaceri) , pentru a elabora un document comprehensiv şi detaliat pornind de la viziunea pe care împreună am formulat-o.

Modalitatea de lucru

Diagnoza realităti locale reprezintă în sinteză viziunea de plecare, iar resursele socio-economice şi culturale ale comunei sunt baza pe care se sprijină orice ipoteză şi actiune.Scenariul propus de prezenta strategie a fost construit extrapolând informatiile prezente şi analizând diferitele perspective şi alternative deschise spre implementare în raport cu realitătile specifice locale şi regionale. Din această strategie rezultă o serie de obiective care trebuie implementate pentru a realiza trecerea între situatia prezentă şi cea pe care o dorim în viitor. Reprezentantii diferitelor institutii publice,economice, culturale, sociale care au făcut parte din grupurile de lucru şi au furnizat informatii au contribuit la identificarea macro-obiectivelor si a directiilor de dezvoltare(axe prioritare).




STRUCTURA DOCUMENTULUI

Documentul de fata este organizat intr-o maniera prietenoasa uşor de utilizat,focalizându-ne pe ceea ce este cu adevărat relevant, dorim a prezenta cititorului aspiratiile şi eforturile unei întregi comunităti. Pentru a facilita întelegerea documentului de fată prezentăm pe scurt modul în care trebuie abordat.

METODOLOGIE

La baza realizării Strategiei stau principiile de:


· Validitate ştiintifică (procesul trebuie să respecte cerintele tehnice ale
planificării strategice);
· Implicarea comunitătii (procesul trebuie să fie deschis tuturor celor interesati din comunitate şi să se realizeze cu sprijinul acestora);
· Transparentă şi obiectivitate (procesul trebuie să fie transparent şi să reflecte interesele comunitătii ca întreg);
În continutul Strategiei se vor regăsi elementele de analiză initială ale localitătii noastre, precum şi factorii de risc cu care ne confruntăm în prezent. Situatia actuală este prezentată într-o manieră clară pentru a permite întelegerea modului în care a fost gândită Strategia, din perspectiva a doua mari directii:
-directie de actiune reactivă (adică să rezolvăm problemele care exista deja)
- directie de actiune pro-activă (care ne permite să anticipăm eventualele probleme si sa nu le lasam sa apara).
Strategia este un instrument dinamic care poate fi îmbunătătit dar ea va reprezenta permanent viziunea comunitătii noastre în ceea ce priveşte viitorul pe care îl dorim pentru noi şi pentru copiii noştri.

· Coerentă şi continuitate ( documentul ramane deschis ideilor viitoare)

Obiective principale
Obiectivul general al acestei lucrari , urmăreşte consolidarea la nivel local a competenţelor şi aptitudinilor care vor putea permite acestei comunitati să identifice proiecte de dezvoltare bine adaptate atât la nevoile proprii, cât şi la exigenţele noului cadru instituţional şi legislativ rezultat prin integrarea României în Uniunea Europeană.
Cel de al doilea obiectiv urmărit prin aceasta este de a obţine o corelare a strategiilor şi eforturilor de dezvoltare locală întreprinse în Regiunea Vest atât între ele, cât şi cu documentele programatice la nivel naţional, precum şi cu obiectivele strategice ale Uniunii Europene. În felul acesta, lucrarea contribuie la creşterea eficienţei procesului de programare în parteneriat la nivelregional şi naţional, în special în ceea ce priveşte elaborarea viitoarelor planuri de dezvoltare regională.

Partea I -a ANALIZA SOCIO-ECONOMICA A COMUNEI VARADIA
1. Prezentarea generală a comunei Varadia
Comuna Varadia este o comuna de granita situata in sud-vestul judetului Caras-Severin si este strabatuta de drumul judetean DJ 573 A ce face legatura intre municipiul Resita –resedinta de judet cu partea de vest a judetului ,respectiv cu comuna Gradinari ,DN 57 si orasul Oravita .Legatura cu centrul de comuna Varadia se realizeaza pe drumul comunal DC66, iar cu satul Mercina ,pe drumul judetean DJ 573A, care continua apoi pana la IAM
Localitatea se invecineaza la nord cu comuna Forotic ,spre est cu comuna Gradinari si orasul Oravita ,spre sud se invecineaza cu comunele Racasdia si Vrani ,iar spre vest cu Serbia .
Comuna are in componenta 2 localitati :
VARADIA –resedinta de comuna
MERCINA – sat apartinator


1.1.Repere istorice si arheologice .
Comuna Varadia ,veche asezare de pe dealul chiliilor este atestata inca inaintea dominatiei romane .Prima atestare documentara dateaza din anul 1390. Data fiind sonoritatea numelui se poate afirma ca aceasta localitate a fost intemeiata de unguri inca inainte de venirea romanilor in acest tinut .Denumirea initiala a fost “ Varad’’ .
In sudul Ungariei romanii apar in secolul al XIV lea si este posibil ca ei sa ocupe in aceasta vreme stravechea asezare deoarece ea a fost complet parasita de locuitori din cauza deselor incursiuni distrugatoare ale turcilor iar incepand cu sfarsitul secolului XIV intalnim asezarea Varadia cu nume romanizat . Secolul XVI aduce ocupatia otomana.
Consignatia Marsigli din Bologna care dateaza din 1690-1700,aminteste comuna Varadia ca apartinand zonei Varsetului . Ca sat apartinand judetului Severin ,comuna Varadia este amintita din anul 1699 de catre imputernicitul satului care-l lauda pe Makicai Petru -prefect ,pentru activitatea depusa in interesul sigurantei publice .Comuna era considerata una dintre importantele localitati ale judetului Timis din zona Varsetului .
In anul 1828 incepe inregistrarea oficiala a proprietatilor comunelor printre care si Varadia ,inregistrare care se termina in anul 1829. Comuna este cumparata in anul 1832 de catre Baici Tivadar care primeste de la regele Ferdinand al V-lea si titlul nobiliar de Varadia .
Baici Tivadar este primul proprietar al Varadiei care a fost ginerele lui Milos Obrenovici I ,intemeietorul dinastiei sarbesti .Intre anii 1848-1849 comuna a fost ocupatia pe rand de armata maghiara si armata sarbeasca .Din punct de vedere politic comuna apartinea raionului Varset iar in privinta impozitului apartinea de perceptia regala maghiara din Varset . In ceea ce priveste justitia apartinea de judecatoria regala raionala si de tribunalul de prima instanta regal maghiar de la Biserica Alba .
Prin istoria sa Varadia este o localitate veche si interesanta ca dovada avem urmele arheologice care arata ca aceasta comuna a supravietuit mai multor epoci istorice .
Din punct de vedere istoric si arheologic ,comuna Varadia este de importanta nationala deoarece este inclusa pe Lista Monumentelor si Siturilor Arheologice din Romania la pozitia 11A0124 si cod RAN 54519.04 , deoarece in acest spatiu este localizata antica asezare dacica si daco romana Arcidava.

La intrarea in localitate ,pe malul stang al Carasului ,in imediata apropiere a drumului judetean ce leaga Varadia de DN 57 , in locul numit “Pusta ” se afla situat Castrul si Asezarea Civila Romana apartinand anticei localitati Arcidava.
“Dealul Chilii” ce domina dinspre nord comuna si intreaga campie a Carasului reprezinta unul din putinele situri arheologice de incidenta din sud-vestul Romaniei cu o continuitate de locuire incepand din eneolitic si pana in secolul XVII-XVII cu nu mai putin de 6 obiective de interes arheologic cuprinse in Lista Monumentelor si Siturilor Arheologice din Romania ,dupa cum urmeaza :
Nr.

Situri Arheologice si Monumente Istorice

290
Asezare Hallstattiana fortificata ,apartinand primei varste a fierului datata
secolele X-VII a.Chr.,Dealul Chilii

288
Asezarea Dacica Arcidava secolul II-III,Dealul Chilii
289
Fortificatie romana de pamant de tip castru ,Dealul Chilii
803
Complex monahal ( chili,schit ) de secol XIII-XIV
804-805
Complex cimiterial de secol XVIII-XIX
Compus din capela si anexe construita in stil renecence si cu influente orientale ,apartinand familiei nobiliare baron Baici
287
Sit Arheologic de la Varadia,punct “Dealul Chilii “
291
Asezare Fortificata ,punct “Poiana Flamanda” , Latcne
284
Situl arheologic de la Varadia,punct Rovina ,secolul II-III

Pe teritoriul comunei se mai afla: Baza si platforma pentru planorism care a functionat in perioada interbelica (1924-1939),astazi pastrandu-se doar urmele fundatiilor de la hangare ,2 obeliscuri ,Biserica “ Pogorarea Duhului Sfant ” construita in anul 1754,reparata in anii 1773 si 1836-1839 cu ansamblul manastiresc
“ Dealul cu Chilii” si o cruce inchinata eroilor din primul razboi mondial .
In satul Mercina un obelisc inchinat eroilor din primul si al doilea razboi mondial .

In comuna exista un nucleu central cu potentiale monumente : conacul Baici ,secolul XIX si Scoala Generala din anul 1834.



1.2.Repere geografice
Comuna se afla la 45,5° longitudine estica si 39,13° latitudine nordica ,respectiv pe o intindere de 67 km ² este dominata in partea de nord de inaltimile terminale ale Muntilor Dogneciei,la sud si vest este marginita de depresiunea –golf a Oravitei ,si la est de Muntii Aninei si Semenic . Arealul comunei se încadrează în Depresiunea Oraviţei, care reprezintă cea mai sudică unitate joasă de relief de pe rama carpatică din partea de vest a ţării, constituind o regiune deluroasă şi de câmpie axată, în principal, pe bazinul hidrografic al râului Caraş, evidenţiindu-se următoarele unităţi de relief: Dealurile cu altitudini cuprinse între 125-365 m (Dl. Verzişor 362m, Dl. Aranja 305 m, Dl. cu Piatra 273 m, Dl. Acucii 263 m, Dl. Breţiova 224 m, Dl. Mezdraia 195 m, Dl. Mărăcinii 187 m); Câmpia subcolinară a Caraşului este o câmpie de terase care începe la 160-170 m sub Dealurile Oraviţei şi coboară, în trepte, până la 90-115 m , terminându-se deasupra luncii râului printr-o pantă domoală, prezentând, în final, un aspect neted, întrerupt de văi largi şi puţin adânci;

Lunca are o lăţime ce oscilează între 20 m în partea de est şi 900-2000 m, în partea de vest a teritoriului. Prin regularizarea şi îndiguirea râului Caraş lunca nu mai este expusă inundaţiilor din trecut, ea prezentându-se ca o suprafaţă cvasiorizontală, propice agriculturii, ca urmare a nivelării fostelor meandre ale râului şi a executării unei reţele gravitaţionale de canale de desecare. Acestei formaţiuni i se adaugă şi lunca râului Mercina, relativ îngustă, chiar dacă la confluenţa cu râul Caraş are o lăţime ceva mai mare, cuprinsă între 100-200 m.
Din punct de vedere geologic,fundamentul zonei este constituit din sisturi cristaline,apartinand domeniului getic ,reprezentat prin roci verzui porfirogene –tufogene ,prin paragneisse si micasisturi .

1.3.Hidrografia
Comuna Varadia este strabatuta de raul Caras ,care izvoraste sub muntele Semenic si are o lungime totala de 128 km .Principalele cursuri de permanente de apa sunt : Carasul cu afluentii sai :
- paraul Lisava ( Badovita),afluent de stanga ,cu o cota medie pe bazin de 267 m cu o lungime de 22 km si un areal de receptie de 146 kmp
- paraul Varadia ,afluent de dreapta ,cu o lungime de 5 km si o suprafata de colectare de 10 kmp .
- paraul Mercina ,afluent de stanga ,cu o lungime de 8 km si o suprafata de colectare de 22 kmp .Apa freatica este cantonata in sol la adancimi intre 1,5 si 4 m . Râurile Caraş şi Mercina au fost regularizate şi îndiguite.

1.4.Clima
Climatul este temperat-continental moderat, cu o temperatură medie anuală de 11,50C (Atlas climatologic, 1966), iar valoarea medie multianuală a precipitaţiilor este de 680,0 mm (staţia Vârşeţ, R.F. Jugoslavia ), ea oscilând în funcţie de relief, cu valori mai scăzute în zona de luncă şi mai ridicate în cea a dealurilor piemontane.
O caracteristica a bazinului hidrografic al raului Caras o reprezinta predominanta anilor caldurosi raportat la temperaturile anuale .Anotimpurile tranzitive lipsesc aproape complet ,diferentele termice manifestandu-se brusc si cu amplitudini mari .Regimul precipitatiilor a inregistrat valori medii multianuale de 909,4 mm.



1.5. Solul
Prin gruparea unităţilor de teren (U.T.) rezultă următoarele tipuri dominante de soluri: 1. Soluri brune argiloiluviale, 1-18 (tipice, pseudogleizate, molice, vertice, pseudo-rendzinice): 25,4%; 2. Soluri brune luvice, 19-27 (pseudogleizate, vertice): 6,5%, 3. Soluri brune eumezobazice, 28-30 (gleizate, molice, vertice): 3,1%; 4. Soluri gleice şi pseudogleice, 31-41 (tipice, vertice, molice, mlăştinoase, luvice, gleizate, pseudogleizate): 8,0%; 5. Vertisoluri, 42-54 (gleizate, pseudogleizate): 19,3%;


6. Litosoluri, 55 (tipice): 1,9%; 7. Regosoluri, 56-59 (tipice, pseudorendzinice): 6,0%; 8. Soluri aluviale, 60-70 (gleizate): 18,25, 9. Soluri erodate şi coluvionate, 71-76 (pseudorendzinice, gleizate, pseudogleizate, vertice): 3,5%; 10. Soluri degradate antropic şi ravenate, 77,78 (gleizate): 5,7%; 11. Asociaţii de soluri brune argiloiluviale, soluri brune eumezobazice, soluri aluviale, 701-705 (tipice, pseudogleizate, molice, vertice, gleizate): 2,4%.
Factorii limitativi care grevează asupra calităţii învelişului de sol sunt reprezentaţi, în principal, de aciditate (moderată pe 30,0% din suprafaţă), rezerva scăzută de humus (moderată 29,0%), compactitate (moderată 19,3%), panta terenului (extrem de severă 4,1%, foarte severă 2,4%, severă 10,4%, moderată 8,6%), excesul de umiditate freatică (moderat 23,0%) şi excesul de umiditate stagnantă.
Pentru diminuarea sau eliminarea factorilor limitativi enumeraţi se vor avea în vedere corectarea acidităţii solului prin acţiuni de amendare calcică şi prin lucrări de fertilizare radicală, prevenirea şi combaterea eroziunii de adâncime prin lucrări de consolidare a ogaşelor şi ravenelor, precum şi măsuri corespunzătoare pentru combaterea excesului de umiditate prin captarea şi evacuarea apelor de origine pluvială şi freatică, pe lângă care se va urmării aplicarea riguroasă a normelor agrotehnice pentru toate lucrările curente. Se recomandă a fi constituite, totodată, perimetre de ameliorare a terenurilor intens degradate prin exces de umiditate, eroziune ,e.t.c .
In urma recensamantului general agricol desfasurat in anul 2002 s-a inregistrat:
suprafata agricola = 6337 ha - teren intravilan = 239,29 ha
suprafata arabila = 3428 ha
pasuni si fanete= 2962 ha


1.6. Populaţia şi forţa de muncă

1.6.1. Populaţia comunei Varadia

POPULAŢIA STABILĂ
Localitatea
Bărbaţi
Femei
TOTAL
Vărădia
459
459
918
Mercina
316
302
618


După naţionalitate, populaţia se prezintă astfel: conform recensământului din anul 2002, populaţia este împărţită astfel:

SITUAŢIA PE ETNII
Români
Maghiari
Germani
Ucrainieni
Ruşi
Sârbi
Croaţi
Rromi
TOTAL
1237
13
7
1
1
3
14
260
1536

SITUAŢIA PE RELIGII
Ortodoxă
Romano Catolică
Greco Catolică
Reformată
Baptistă
Penticostală
Adventistă de ziua a şaptea
Nedeclarată
TOTAL
1351
14
118
3
43
1
6
1
1536

Populaţie stabilă
1536
Din care:
0-18 ani
Peste 18 ani
411
1123
Populaţie activă
Ocupată
Şomeri
378
29
Populaţie inactivă
Elevi/ studenţi
Pensionari
Casnice
Persoane întreţinute
Altă situaţie
239
445
192
155
98
POPULAŢIA DUPĂ STATUTUL ECONOMIC
Sursa :Directia Judeteana de Statistica

1.6.2. Forţa de muncă

Perioada de tranziţie pe care România o traversează, începând cu anul 1989, a dus la creşterea semnificativă a ratei şomajului. Disponibilizările care au avut loc a condus la dispariţia multor locuri de muncă nu numai în industrie ci şi în activităţile conexe. Din păcate nu au fost găsite soluţii de creare a unor alternative.
În general, forţa de muncă din comuna Varadia este pregătită pentru a lucra in agricultura.
Această clasă a şomerilor este caracterizată de o situaţie materială destul de precară şi prin urmare, nivelul de trai este unul situat aproape de limita de subzistenţă.
Această situaţie materială precară este caracteristică pentru aproximativ 117 persoane care sunt beneficiare ale venitului minim garantat (legea 416/2001).
Practic în toate domeniile cu excepţia unora dintre servicii (comerţ, învăţământ, sănătate, asistenţă socială şi administraţie publică), populaţia ocupată a înregistrat scăderi.In general comuna Varadia se confruntă cu o lipsă acută de locuri de muncă al cărei
efect se resimte de ani de zile în economia locală şi care influenţează în mod negativ calitatea vieţii locuitorilor .


2. Infrastructura serviciilor sociale şi cea educaţională

2.1. Educaţia

In comuna Varadia sunt 2 scoli cu un numar de 10 sali de clasa si cu 134 de elevi pentru clasele I-VIII . Prima scoala functioneaza in cladirea fostei Case de Copii iar cealalta este prinsa in procesul de modernizare si reabilitare a Scolilor de catre Inspectoratul Judetean.
Scoala din Mercina are un numar de 3 sali de clasa si 32 de elevi ,pentru clasele I-IV.


In cele 2 gradinite de copii din Mercina si Varadia sunt asigurate un numar de 2 sali de clasa si sunt inscrisi si frecventeaza un numar total de 50 de copii .
Cadrele didactice reprezinta 80% suplinitori calificati deoarece nu exista catedre intregi pentru titularizare. Transportul cadrelor este asigurat de catre administratia locala .



2.2. Sanatate

In comuna Varadia functioneaza un cabinet de medicina de familie care asigura asistenta medicala a populatiei . Acest cabinet este deservit de 1 medic care este ajutat de un asistent medical. Daca pana in 2007 cabinetul medical a apartinut Consiliului Local, in baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului, nr. 110/14 iulie 2005 ,acest cabinet a fost preluat de dr.Iovanovici Cristian care printr-un contract de vanzare cumparare a reconditionat vechiul cabinet .
Chiar daca s-a investit destul de mult in acest cabinet inca mai sunt necesare fonduri pentru revitalizarea punctului farmaceutic ,pentru aparatura medicala si pentru un minilaborator foarte bine dotat.


3.Infrastructura:
3.1. Infrastructura de transport

Circulatia rutiera pe teritoriul administrativ se desfasoara pe DJ 573A Greoni-Iam ,care strabate comuna si leaga localitatile Mercina ,Vrani,Ciortea si Iam intre ele si cu celelalte localitati din comunele invecinate .
Din DJ 573 A se ramifica drumul comunal DC 66,care face legatura cu resedinta de comuna Varadia .Ambele drumuri clasificate sunt in stare de intretinere proasta,necesitand lucrari de reabilitare.
Transportul se realizeaza cu un microbuz al societatii Transvaradia S.R.L care transporta zilnic elevii ,profesorii si functionarii pe ruta Varadia- Mercina –Oravita

3.2 Dotari tehnico-edilitare
- retea de alimentare cu energie electrica inclusive retea de iluminat stradal
- reţea de telefonie naţională
- reţea de telefonie mobilă
- reţea de cablu TV şi acces Internet
- drumuri comunale si judetene
- Post Politie comunal
- Serviciul de salubritate si administrare a domeniului public ;
- Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgentă
- Oficiu Postal comunal
- Cabinet Medical

4.ADMINISTRATIA LOCALA A COMUNEI VARADIA
-PRIMĂRIA COMUNEI VARADIA
-CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI VARADIA
Strada Principala Nr. 379; 327420 – cod postal
Cod fiscal 3227300
Tel. 0355/081456 E-mail: primaria_varadia@yahoo.com
Fax. 0355/081456 Web: www. primariavaradiacs.ro


Cadrul legal de funcţionare este Legea Administraţiei Publice Locale nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

4.1 Bugetul local


2007
(mii RON)
2008
Programat
(mii RON)
2009
Estimat
(mii RON )
Venituri totale
1732
1765
1800
Venituri proprii
149
508
510
Venituri fiscale
8
4
5
Impozit pe salarii –total
38
48
50
Subventii-total
80
55
60
Cheltuieli totale
1732
1765
1800
Cheltuieli curente –total
1527
1637

Cheltuieli de asistenta sociala
392
405
410
Cheltuieli de capital –total
205
128
130


Numărul angajaţilor cu normă întreagă şi a celor angajaţi temporar pe categorii

Total posturi bugetare 37
din care:

Ø Demnitari 2
Ø functii publice 5
Ø functii contractuale 19
Ø Numărul consilierilor locali 11






STAT DE FUNCTII

Privind functiile publice din cadrul
Aparatului propriu de specialitate al Consiliului Local Varadia
Nr crt
Functia publica
Clasa
Nivel de studii
Treapta de
salarizare
Nr de posturi
De conducere
De executie

1

SECRETAR






1

2




INSPECTOR

I

Superior

S 3

1

3




REFERENT CONTABIL

III

Mediu

M 1

1




4



REFERENT AGENT AGRICOL

III

Mediu

M
1

1

5


REFERENT FISCAL

III
Superior
M
1

1

TOTAL

FUNCTII PUBLICE



5






























STAT DE FUNCTII

Privind functiile contractuale SECRETARIAT-ADMINISTRATIVE, PROTOCOL,
GOSPODARIRE ,INTRETINERE SI DESERVIRE,
din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Comunei Varadia si C.L


Nr crt
Functia
Studii
Nr. de posturi
De conducere

De executie

1

Operator calculator
M
1
2

Sef serviciu urgente
M
1
3

Munc. Calificat IV gospodarire comunala
G
1
4

Munc. Necalificat
G
1
5

Administrator public
M
1
6

Administrator (Cant. Aj.Soc.)
M
1
7

Fochist
M
1
8

Guard
M
1
9

Asistenti personali

6





ORGANIGRAMA
CONSILIUL
LOCAL
CONSILIULUI LOCAL AL COMUNEI VARADIA


CONSILIER
PRIMAR
ADMINISTRATOR
SECRETAR
VICE PRIMAR



REFERENT CONTABIL

REFERENT AGENT FISCAL

INSPECTOR
ASISTENT CL.I TREAPT 3
OPERATOR CALCULATOR

MUNCITOR CALIFICAT
IV.

MUNCITOR NECALIFICAT

GUARD

STARE CIVILA

EVIDENTA PERSOANEI

AGENT VETERINAR

INSPECTOR REFERENT
SPECIALITATE CADASTRU

REFERENT AGRICULTURA

FOCHIST

ŞEF SERVICIU
SIT.URGENTA

ASISTENT SOCIAL

REFERENT AGENT AGRICOL


PRIMAR.
SECRETAR
MUSA DANUT - IONEL
GORUIAN NICOLAE



5.Structura economica a comunei Varadia


Activitatea economică în comuna Varadia se axeaza in special pe agricultura si prelucrarea lemnului data fiind pozitia comunei ,in zona preponderant deluroasa .
O altă ramură dominantă este comerţul şi alimentaţia publică.
În prezent, la nivelul comunei sunt inregistrati un numar de 11agenti economici in urmatoarea structura : 5 societati comerciale si 6 societati agricole .



Tabel agenţi comerciali:

NR. CRT
DENUMIRE
ACTIVITATE
NR. CRT
DENUMIRE
ACTIVITATE
1
S.C PERSAM S.R.L
Magazin mixt
6
S.C AGRONORM 2001 S.R.L
agricultura
2
S.C AGROMIXT S.R.L
Magazin mixt
7
S.C AGROPIAVE S.R.L
agricultura
3
S.C CALVADOS S.R.L
Magazin mixt
8
S.C BARDEAUX S.R.L
agricultura
4
S.C TRIOVE S.R.L
Magazin mixt
9
S.C LANDSCAF S.R.L
agricultura
5
S.C ALINACOM S.R.L
Magazin mixt
10
S.C AGROTELLAGE S.R.L
agricultura



11
S.C TOVAR S.R.L
agricultura


6.Cultură, Religie

Asezaminte culturale:

Pe raza comunei exista un numar de 2 Camine Culturale ,respectiv la Varadia si Mercina ,precum si o Biblioteca comunala cu circa 6.000 de volume .

Caminul Cultural din comuna Varadia functioneaza intr-o cladire proprie ,amplasata in vecinatatea bisericii . Cladirea cuprinde o sala de spectacole de 300 de locuri,care poate prelua si unele functiuni respectiv organizarea de aniversari (nunti,botezuri,simpozioane ). In aceste conditii sunt necesare unele amenajari si renovari care sa permita desfasurarea activitatilor polivalente .
In satul Mercina caminul cultural necesita renovari deoarece se afla intr-o stare avansata de degradare .
Una din principalele activitati ,care este totodata si traditie locala ce are loc in fiecare an de Rusalii ,este Ruga, unde timp de 2-3 zile fii satului ,localnici si invitati din localitatile invecinate si de pe alte meleaguri se strang pentru a sarbatori .
Asezaminte religioase:



Pe raza comunei exista un numar de 7 biserici din care amintim: 3 in satul Mercina din care doua ortodoxe si una baptista si 4 biserici in Varadia din care 2 sunt ortodoxe ,una baptista si cealalta catolica . Sunt declarate ca monumente istorice un numar de 2 biserici din care:
―La circa 800m de centrul comunei Varadia ,respectiv pe “Dealul Chiliilor”,se mai pot vedea ,urmele unei foste biserici ,construita in stanca de piatra si care dateaza de pe timpul dominatiei Austro-Ungare ,respective a Mariei Tereza .
Se mai pot vedea incaperile fostilor slujbasi ai bisericii ,cavourile din stanca ,clopotnita si scarile de urcare –coborare,care din lipsa intretinerii ei a ajuns in prag de ruina si continua deteriorare.


―Pe ulita “ Valea cu piatra “ din Varadia se afla biserica de cult ortodox ce dateaza din anul 1750 ,declarata monument istoric .Datorita amplasarii ei pe un teren in panta cu inclinatie de 25-30º,a facut ca actiunile tectonice ,respective cutremurele si alunecarile de teren ,sa produca mari fisuri la fundatie ,planseu si pereti.

8. Societate civila
In comuna exista 2 organizatii neguvernamentale si anume : Pro Humanitas ProDeo ce are ca profil ajutorarea tinerilor si Asociatia Proprietarilor de Padure care are ca scop intretinerea padurii ,paza acesteia ,etc.
Fundaţia Humanitas Pro Deo s-a constituit ca organizaţie creştină, neguvernamentală şi non-profit în anul 1993. Scopul general al fundaţiei, încă de la înfiinţare este ocrotirea şi susţinerea materială a persoanelor aflate în dificultate, a familiilor sărace şi a copiilor în mod special. Toate acestea se realizează prin desfăşurarea în mod concret a unor programe sociale utile pentru cei aflaţi în nevoie.
În anul 2002 s-au achiziţionat clădirile şi terenul aferent unei foste ferme din Vărădia (2 grajduri mari şi 1,5 ha de teren) şi s-au primit ca donaţie maşini şi utilaje agricole, o mare parte din acestea fiind din partea colaboratorilor fundaţiei din Nordheim, Germania. În anul 2003 a fost ridicată, utilată şi amenajată în incinta fermei o clădire din prefabricate destinată cazării tinerilor asistaţi şi muncitorilor. Clădirea a fost donată de către asociaţia La Gerbe din Franţa, care în ultimii doi ani a susţinut financiar în mare parte acest proiect . În prezent în cadrul proiectului agricol sunt 10 tineri asistaţi, cărora li se oferă cazare şi toate facilităţile pentru o viaţă decentă. Tinerii se implică în munca ce se desfăşoară aici, fiecare dintre ei având sarcini bine stabilite.

Partea a II-a: ANALIZA SWOT A COMUNEI VARADIA

1. Metodologia de realizare a analizei SWOT


Orice institutie care dedică resurse, de orice natură, atât umane cât şi materiale, pentru atingerea unor obiective strategice va dori să evalueze sistemul asupra căruia îşi dirijează actiunile. Această analiză va reliefa carentele dar şi atuurile sistemului evaluat. Când vorbim de "sistem" includem atât micro cât şi macro- sistemele, atât persoana cât şi persoana în relatie cu mediul. Când acestea sunt combinate cu o analiza-inventar a "oportunitătilor şi amenintărilor" din mediul extern, realizăm aşa-numita "Analiza SWOT".
Cu alte cuvinte, factorii cei mai importanti pentru dezvoltarea unui sistem
deschis sunt cei catalogati drept "strategici", iar atunci când au fost identificati şi analizati aceşti factori, este momentul pentru a defini misiunea sau actiunile corespunzătoare.
Cuvântul SWOT provine din initiala cuvintelor Strenghts, Weaknesses, Opportunities, Threats (în lb. engleză).
1) punctele forte (S = strengths)
2) punctele slabe (W = weaknesses)
3) oportunitătile (O = opportunities)
4) amenintările (T = threats)
Analiza SWOT reprezintă o analiză a punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităţilor şi a ameninţărilor care a fost creată şi utilizată de întreprinderi ca instrument de formulare a strategiilor.
Acest instrument face posibilă analizarea rapidă a punctelor strategice cheie, precum şi identificarea alternativelor strategice. Astăzi, analiza SWOT este aplicată în cadrul analizei teritoriului şi este utilizată ca instrument pentru facilitarea planificării în cadrul administraţiilor publice.
Înainte de a începe o analiză SWOT este absolut necesară prezentarea unei descrieri a cadrului general al situaţiei existente pentru ca în cadrul discuţiilor toţi participanţii să aibă o "bază comună".
Această etapă preliminară reprezintă un element fundamental din moment ce, de cele mai multe ori, persoanele active de la nivelul comunităţii dispun de o informare asimetrică şi au viziuni diferite asupra temelor de dezvoltare.
Tehnica SWOT de discuţie/analiză şi cercetare se bazează pe metoda "brainstorming"-ului, care s-ar traduce printr-o discuţie între persoanele implicate în activitatea de elaborare a strategiei.
Ce înseamnă un punct tare pentru o comunitate?
Dintr-o analiză a indicatorilor comunităţii pot rezulta o întreagă gamă de puncte tari. Acestea pot fi "puncte tari-grele (hard)" şi "puncte tari-uşoare (soft)".
Dacă, în mod normal, primele se identifică destul de repede, celelalte se conturează prin discuţii ulteriore sau din activităţi de cercetare.
Al doilea parametru îl reprezintă punctele slabe. Aflate la polul opus faţă de punctele tari, acestea reprezintă slăbiciunile cadrului local. Şi în cazul analizei punctelor slabe este posibil să se facă distincţia între "puncte slabe-grele" şi "puncte slabe-uşoare".
Al treilea parametru se referă la zona oportunităţilor. Acestea pot fi studiate şi discutate doar dacă o alegere preliminară a fost proiectată. In acest stadiu, se impune o nouă descriere, mult mai clară, persoanelor implicate. Ar putea exista probleme în cadrul analizei dacă punctele tari şi oportunităţile se suprapun. Există o diferenţă clară între aceşti doi parametri. O regulă simplă, dar folositoare pentru o analiză SWOT corectă, este aceea de a verifica dacă există o distincţie clară între punctele tari şi oportunităţi.
Ameninţările includ implicaţiile negative ale măsurilor adoptate. Analiza oportunităţilor şi a ameninţărilor implică un melanj al efectelor interne şi externe ale politicii. Efectele externe pot genera într- un fel ameninţări.
În analiza SWOT nu exista o corespondenta exclusiva intre puncte tari si oportunităţi, pe de o parte, si puncte slabe si ameninţări pe de alta parte. Punctele tari şi punctele slabe sunt concepte "statice", bazate pe parametrii descriptivi ai unei zone, într-o perioadă determinată de timp = CEEA CE EXISTĂ.
Oportunităţile şi ameninţările au în vedere viitorul, şi se referă la alegerile pe care le au de făcut persoanele implicate în procesul de planificare = CEEA CE VA FI.
Cel mai puternic mesaj transmis de analiza SWOT este acela că, indiferent de acţiunile stabilite, procesul decizional ar trebui să includă următoarele elemente:
• construieşte pe Punctele Tari,
• elimină Punctele Slabe,
• exploatează Oportunităţile,
• îndepărtează Ameninţările.
Puncte tari (strenghts)
care sunt avantajele noastre?
ce facem bine?
Puncte slabe (weaknesses)
ce nu facem bine?
care sunt dezavantajele noastre?


- apropierea de orasul Oravita ;

- retele de alimentare cu electricitate, telefonie,
iluminat public, internet;

- există vointă a autoritătilor locale de a întocmi
şi aplica proiecte destinate dezvoltării locale

- starea drumurilor locale este corespunzătoare şi în curs de îmbunătăţire şi modernizare

-nu există factori cu potential crescut de poluare
asupra mediului (apei sau solului);

- aşezare naturală cu conditii deosebite de
mediu care scoate in evidenta potentialul istoric,arheologic si monastic al zonei

- existenta unei administratii publice locale
active şi motivate, cu o viziune ambitioasă
asupra dezvoltării economico-sociale a
comunitătii;

- existenta unor servicii publice locale
functionale: Poştă, transport călători, serviciul de salubritate, Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgentă; servicii medicale

- existenta a 2 scoli si 2 gradinite cu personal specializat in domeniu educatiei

- terenuri disponibile pentru vânzare optime pentru construirea de case sau pentru înfiinţarea de unităţi industriale

- preţul scăzut al imobilelor şi terenurilor

- resurse umane disponibile, în căutarea unui loc de muncă

- existenţa unor zone întinse acoperite de păduri, având un important rol în asigurarea echilibrului ecologic

- existenta ong-urilor pe raza comunei


- nu exista retea de alimentare cu apă potabilă

- nu există programe coerente de
calificare şi recalificare a fortei de muncă;

- experientă insuficientă în administrarea proiectelor şi în atragerea de fonduri structurale;

- implicare insuficientă a cetătenilor în rezolvarea problemelor comunitatii

- lipsa banilor pentru proiectare şi reactualizare proiecte de infrastructură

- lipsa banilor pentru întocmire proiecte şi studii de fezabilitate

- lipsa banilor pentru asistenţă tehnică şi consultanţă acordată pentru dezvoltarea de noi afaceri şi promovare zonă

- agricultură neperformantă, de slabă
calitate şi având o prioritate secundară;
- lipsa utilajelor agricole performante;
- interes scăzut pentru activitătile şi
investitiile pentru agricultură ;

- necesitatea înfinţării unui club de zi pentru pensionari si pentru tineri în vederea realizării unor activităţi.
- deşi există potential turistic nu există o
infrastructură adecvată şi programe de
dezvoltare a turismului la nivel local;

- inexistenţa unui sistem de protecţie socială eficient








Oportunităti (opportunities)
schimbări favorabile
şanse favorabile

Amenintări (threats)
cerinte greu de realizat
schimbări defavorabile

- utilizarea potenţialului turistic oferit de rezervatia arheologica si istorica ArcidaVaradia
- programe ale autoritătilor judetene şi
centrale destinate dezvoltării locale;
- posibilitatea accesării unor programe de
finantare comunitare ale Uniunii Europene
pentru sprijinirea dezvoltării infrastructurii în
mediul rural, în special P.N.D.R
- dezvoltarea mediului de afaceri, prin accesarea de fonduri europene în scopul infiinţării de noi servicii, linii de producţie, modernizări, etc
- colaborarea cu ong-urile locale pentru atragerea de fonduri europene
- migrarea fortei de munca catre mediul urban

- lipsa posibilităţilor cofinanţării locale

- creşterea continuă a costului vietii, fără o compensare în veniturile populatiei



Partea a III- a: STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI VARADIA

1. Obiectiv general

În elaborarea documentului s-au avut în vedere următoarele documente cu caracter strategic elaborate la nivel local sau regional: Planul de Dezvoltare Regională 2007-2013, Strategia Judeţului Caraş-Severin, Planul de Amenjare a Teritoriului Caraş- Severin şi Planul Urbanistic General al localităţii Varadia.

Obiectiv general

Relansarea vieţii socio-economice şi dezvoltarea armonioasă a localităţii Varadia prin valorificarea resurselor naturale si umane disponibile .

2. Obiective specifice în vederea atingerii obiectivului general

În completarea obiectivului general au fost identificate o serie de obiective specifice care vizează:

a). - atragerea de investiţii în scopul modernizării şi reabilitării infrastructurii la nivelul localităţii;
b). - dezvoltarea mediului de afaceri şi a spiritului anteprenorial la nivelul comunităţii în scopul stimulării dezvoltării economice a localităţii Varadia;
c). - încurajarea dezvoltării sectorului turism prin valorificarea resurselor naturale existente;
d). - conservarea şi protejarea mediului înconjurător în scopul asigurării premiselor necesare dezvoltării durabile a localităţii Varadia
e). - accelerarea eforturilor de realizare de parteneriate şi oficializarea relaţiilor de cooperare teritorială ale comunităţii .

Aceste obiective vor fi realizate într-un orizont de timp de 5 ani prin implementarea de proiecte de dezvoltare, beneficiare de finanţări din fonduri europene şi guvernamentale.
3. Axele prioritare şi domeniile de interventie

Ca urmare a analizei realizate la nivelul localităţii Varadia in anul 2008, au fost identificate următoarele 5axe strategice:

1) infrastructura localitatii
2) dezvoltarea economică a localitatii
3) dezvoltarea turismului,
4) protecţia mediului înconjurător,
5) cooperare teritorială.



Priorităţile prevăzute în Strategia localităţii Varadia sunt compatibile cu domeniile de intervenţie stabilite în cadrul Programului Operaţional Regional şi a Programelor Operaţionale Sectoriale: CreştereaCompetitivităţiiEconomice, Infrastructura de Mediu, Dezvoltarea Resurselor Umane, Dezvoltarea Capacităţii Administrative, Programul National de Dezvoltare Rurala .


Axa prioritară 1: INFRASTRUCTURA LOCALITATI

Domeniul de intervenţie 1.1.Reabilitarea şi îmbunătăţirea infrastructurii de transport local

- reabilitarea prin betonare sau pietruire a strazilor comunei
- reabilitarea prin refacerea îmbrăcăminţii asfaltice,
funcţie de amplasament şi de condiţiile de relief din zona respectivă a tuturor străzilor din comuna Varadia
- refacerea trotuarelor şi aleilor pietonale din comuna ;
- diversificarea sistemului de transport local

Domeniul de intervenţie 1.2. Modernizarea drumurilor de legătură cu toate localităţile componente şi aparţinătoare, precum şi către obiective de interes turistic

- drumul dintre Mercina si Vrani ,la iesirea din Mercina spre Vrani
- drumul agricol catre satul Mercina

Domeniul de intervenţie 1.3. Alimentarea cu apa si canalizare a comunei

- realizarea studiilor de fezabilitate ,studiilor topo si proiectului tehnic pentru intreaga localitate

Axa prioritară 2: DEZVOLTAREA ECONOMICĂ A COMUNEI

Domeniul de intervenţie 2.1. Mediul de afaceri
- atragerea de investitori interesaţi de concesionarea sau cumpărarea de spaţii şi terenuri în localitate pentru derularea unor activităţi productive;
- oferirea unor facilităţi sau reduceri în vederea atragerii investitorilor locali/străini (reduceri la chiria spaţiului pentru o perioadă de timp determinată, cursuri de specializare în vederea calificarii personalului, întocmirea actelor necesare într-un timp cât mai redus de către autorităţile locale abilitate, etc.);

- sprijinirea accesului agenţilor economici şi ONG-urilor la reţeaua electronică a comunităţii locale si asigurarea de consultanta gratuita pentru accesarea de proiecte de dezvoltare;
- promovarea oportunitatilor mediului economic local pe plan judeţean şi regional;







Domeniul de intervenţie 2.2. Resurse umane

-cooperarea cu Oficiul forţelor de muncă şi susţinerea reîncadrării persoanelor disponibilizate prin oferte publice , organizate periodic şi despre care mediatizarea să fie foarte accentuată;
- construirea de locuinte sociale

Domeniul de intervenţie 2.3. Servicii publice

- reabilitarea infrastructurii sectorului medical, prin asigurarea utilităţilor absolut necesare: apă, canal si reabilitarea unui cabinet medical in localitatea Mercina in cladirea Primariei
- înfiinţarea a 2 parcuri si locuri de joaca pentru copii
- reabilitarea clădirilor şi dotarea cu echipamente a unor spaţii şi clădiri pentru situaţii de urgenţă precum şi pentru servicii sociale, asistenţă socială, culturală şi de formare- orientare a categoriilor defavorizate şi îmbunătăţirea serviciilor oferite;
- reabilitarea, modernizarea, extinderea, utilarea şi dotarea tuturor unităţilor de învăţământ din comuna ;
- reabilitarea si curatirea a 2-3 fantani din sat si camp
-construirea podetului pentru trecerea in gradinile din ornita peste noul canal
- reabilitarea Bibliotecii satesti si stabilirea unui program de functionare a acesteia in Caminul Cultural
- extinderea retelei electrice pe anumite strazi .
Axa prioritară 3: DEZVOLTAREA TURISMULUI

Domeniul de intervenţie 3.1. Promovarea localităţii şi a oportunităţiloe turistice existente
şi integrarea acestora în circuitul turistic naţional

- realizarea unei promovări mai accentuate a punctelor de interes turistic din comuna
prin pliante distribuite gratuit cu ocazia diferitelor ocazii speciale, articole în presa judeţeană şi pe site-uri de Internet;
- realizarea şi editarea unui ghid turistic al comunei si al zonelor invecinate care sa
conţină atât un scurt istoric, cât şi punctele de interes pentru turişti, atât atracţii naturale,
cât şi arheologice ale patrimoniului local
- valorificarea obiectivelor turistice naturale pentru activităţi turistice: castrul roman de piatra din punctul arheologic din Pusta ,castrul roman de pamant de pe Dealul Chilii ,biserica Pogorarea Sf Duh ,1754 si ansamblul manastiresc cu chilii ,Conacul Baici sec XIX si Scoala Generala ,1834 .

Domeniul de intervenţie 3.2. Reabilitarea obiectivelor turistice de la nivelul localităţii

- reabilitarea acceselor şi marcarea traseelor spre obiectivele turistice
- restaurarea, protecţia şi conservarea obiectivelor din patrimoniul cultural şi natural al localităţii;
- conservarea şi amenajarea siturilor arheologice si monastice in scopuri turistice
- reabilitarea spaţiilor de cazare existente şi atragerea în circuitul turistic a unor clădiri în prezent neutilizate;

Axa prioritară 4: PROTECŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

Domeniul de intervenţie 4.1. Modernizarea reţelei de utilităţi

- realizare studiu de fezabilitate şi ulterior proiectare şi realizare a staţiei de tratare a apei
potabile , găsirea de surse alternative şi extinderea sistemului de alimentare cu apă
potabilă cu acoperire integrală a întregii comune
- proiectarea şi realizarea sistemului de canalizare ape uzate menajere şi staţie de epurare
ape uzate menajere ;
- reducerea poluării solului intravilan prin eliminarea foselor septice ca urmare a conectării gospodăriilor la sistemul de canalizare;
- modernizarea reţelei de utilităţi prin accesarea de fonduri nerambursabile prin
intermediul Programului Operaţional Sectorial de Mediu;
- restructurarea şi închiderea actualei haldine pentru gunoiul menajer şi reorientarea către
locaţia ecologică stabilită la nivel regional conform directivelor Uniunii Europene,
extinderea şi refacerea sistemului de colectare a gunoiului menajer în comuna prin introducerea sistemului de colectare selectivă şi alinierea la sistemul de gestiune integrată a deşeurilor.

Domeniul de intervenţie 4.2. Conservarea mediului înconjurător

- stabilirea măsurilor care se impun pentru atenuarea viiturilor în perioada ploioasă a
anului, dată fiind configuraţia naturală a zonei în care este amplasat oraşul;

- acţiuni de împădurire în tot teritoriul administrativ al comunei cu precădere în zonele care prezintă risc de alunecare de teren;
- cartografierea şi monitorizarea evoluţiei fondului forestier din regiune;
- stimularea participării şi colaborării ONG-urilor, a instituţiilor de învăţământ şi a altor reprezentanţi ai societatii civile la actiunile de conservare si protejare a siturilor .
- Promovarea voluntariatului în rândul societăţii civile pentru desfăşurarea de acţiuni
privind protecţia mediului;
-

Axa prioritară 5: COOPERARE TERITORIALĂ

Domeniul de intervenţie 5.1. Dezvoltarea de parteneriate transfrontaliere

- găsirea de noi parteneri în domeniul economic - social - cultural în afara graniţelor
României;
- dezvoltarea şi extinderea parteneriatelor şi colaborărilor existente;
- Proiecte comune de renovare şi restaurare a clădirilor de patrimoniu şi a monumentelor;
- Iniţierea unor programe turistice transfrontaliere cu parteneri din Serbia;
- Realizarea unor acţiuni comune de promovare a activităţilor economice (târguri, expoziţii, misiuni economice).




4. Proiecte şi identificarea surselor de finantare

Un portofoliu de proiecte bune, însoţit de co-finanţarea adecvată sunt esenţiale
pentru a asigura absorbţia efectivă a Instrumentelor Structurale disponibile pentru România începând cu 1 ianuarie 2007. În acest sens, etapa de pregătire de proiecte trebuie să înceapă anterior lansării ghidurilor solicitantului.


Consiliul Local va trebui sa prevada ,sa identifice si sa aloce fonduri pentru:

întocmirea unor studii de evaluare cantitativă şi de stabilire a condiţiilor optime de punere în valoare a resurselor naturale din zonă (analize speologice, studii geografice, refacerea PUZ-urilor).

întocmirea unor studii de fezabilitate sau reactualizarea vechilor studii de fezabilitate, care vor putea duce la cunoaşterea nevoilor reale şi concrete pentru fiecare proiect precum şi la stabilirea surselor de finanţare potenţiale ce pot fi accesate.

Întocmirea de proiecte de execuţie, planuri de afaceri, achitarea costurilor cu taxele şi autorizaţiile necesare urmate apoi de întocmirea cererilor de finanţare.

De menţionat că aceste cheltuieli trebuie efectuate înainte de întocmirea cererilor de finanţare şi nu asigură (garantează) obţinerea finanţării.

Întocmirea unui portofoliu de proiecte şi de propuneri de proiecte care să pună în valoare oportunităţile oferite de zonă.

Alocarea de fonduri pentru promovarea oportunităţilor şi pentru implementarea strategiei de promovare.
Identificarea efortului financiar necesar implementării unor propuneri de proiecte şi alocarea de linii bugetare în acest sens pentru:
acoperirea costurilor pentru pregătirea propunerilor financiare şi întocmirea cererilor de finanţare.
atragerea de consultanţi sau angajarea în cadrul primăriilor de persoane cu abilităţi în managementul proiectelor.
asigurarea cofinanţării necesare implementării proiectelor în cazul aprobării finanţărilor.
Dezvoltarea resurselor umane şi îmbunătăţirea cunoştinţelor personalului deja angajat – prin accesarea Proiectelor de Dezvoltare a Resurselor Umane, trimiterea personalului la cursuri de specializare şi/sau organizarea de schimburi de experienţă.

TITLUL
PROIECTULUI

VALOAREA
ESTIMATA
PERIOADA
DE
RELIZARE
SURSA
DE
FINANTARE

Alimentare cu apa in comuna Varadia

2010
- PNDR. Masura 3.2.2
- Buget local
Statie de transfer deseuri


Buget Local;Fonduri Europene
Reabilitare cladire scoala


Buget Local;Inspectoratul Scolar
Amenajare parcuri si locuri de joaca pentru copii


Buget Local;Fond.Guv
Reabilitare trotuare,alei,podete


Buget Local;Fond.Guv
Extindere iluminat public


Buget Local ;Fond.Guv
Construire locuinte sociale pentru tineri


Buget Local ;Fond.Guv
Reabilitare monumente istorice si situri arheologice


Buget Local
Fonduri Europene