STATUTUL COMUNEI VARADIA

STATUTUL COMUNEI VARADIA

Varadia-Comuna in judetul Caras-Severin
Art.1Situata in vestul judetului Caras-Severin ,la frontiera cu R.F Jugoslavia,pe DJ 573 A,localitatea Varadia,resedinta comunei cu acelasi nume ,situata la 45 de grade,4 minute si 42 secunde Nord si la 21 grade ,32 de minute si 49 de secunde si se afla la o distanta de 60 km de municipiul Resita ,18 km de Oravita ,orasul cel mai apropiat .Comuna Varadia se intinde pe o suprafata de 7345 ha ,din care 6499 ha reprezinta terenul agricol.In componenta acestui teritoriu administrativ se regasesc localitatile Varadia si Mercina .Arealul comunei se incadreaza in Depresiunea Oravitei ,care reprezinta cea mai sudica unitate joasa de relief de pe rama carpatica din partea de vest a tarii ,constituind o regiune deluroasa si de campie axata ,in principal ,pe bazinul hidrografic al raului Caras ,evidentiindu –se urmatoarele unitati de relief :
- Dealurile cu altitudini cuprinse intre 125-365 m ( Dealul Verzisor 362 m ,Dealul Aranja 305 m ,Dealul cu Piatra 273 m ,Dealul Acucii 263 m ,Dealul Bretiova 224 m ,Dealul Mezdraia195 m ,Dealul Maracinii 187 m ).
- Campia subcolinara a Carasului care este o campie de terase care incepe la 160 -170 m sub Dealurile Oravitei si coboara in trepte ,pana la 90-115m,terminandu-se deasupra luncii raului printr-o panta domoala prezentand in final un aspect neted,intrerupt de vai largi si putin adanci .
- Lunca are o latime ce oscileaza intre 20 m in partea de est si 900-2000 m ,in partea de vest a teritoriului .Prin regularizarea si indiguirea raului Caras ,lunca nu mai este expusa inundatiilor din trecut ,ea prezentandu–se ca o suprafata cvasiorizontala,propice agriculturii ,ca urmare a nivelarii fostelor meandre ale raului si a executarii unei retele gravitationale de canale de desecare .Acestei formatiuni i se adauga si lunca raului Mercina ,relativ ingusta, chiar daca la confluenta cu raul Caras are o latime ceva mai mare ,cuprinsa intre 100-200m .
Din punct de vedere hidrografic teritoriul este amplasat in bazinul raului Caras.Principalele cursuri permanente de apa sunt Carasul cu afluentii sai : Cernovat,Mercina si Lisava,existand si o serie de cursuri torentiale ca Varadia ,care are un debit oscilant ,in functie de precipitatii .Raurile Caras si Mercina au fost regularizate si indiguite ,iar raul Cernovat a fost de asemenea indiguit in zona de lunca ,in timp ce in zona de deal au fost executate lucrari cu scopul impiedicarii undelor de viitura.
Climatul este temperat-continental moderat,cu o temperatura medie anuala de 1-1,50C(Atlas climatologic ,1966),iar valoarea medie multianuala a precipitatiilor este de 680,0 mm( statia Varset,R.F Jugoslavia), ea osciland in functie de relief ,cu valori mai scazute in zona de lunca si mai ridicate in cea a dealurilor piemontane. Arealul comunei este situat in zona padurilor ,subzona stejarului .In lunci si pe terenurile mai joase predomina Quercus robur(gorun) si O frainetto (gamita),iar pe terenurile mai inalte O petraea(gorun).
Nota caracteristica in toate ramasitele de padure o constituie prezenta unor specii termofile ,intre care cu precadere ,Tilia tomentosa( tei).Sunt prezente ,de asemenea specii precum Fraxinus excelsior (frasin) si F ornus (mojdrean),Acer campestre(jugastru)si A tataricum(artar tataresc),Pirus piraster ( par paduret),Cerasus avium(cires),Rosa canina (maces),Prunus spinosa (porumbar).
Pe unii versanti erodati si pe solurile scheletice sunt prezentate specii ca :Ailanthus glaudulosa(cenuser),Andropogon ischaemum( barboasa),Poa pratensis ( firuta),Fragaria viridis (fragi). Pe pajisti se dezvolta asociatii de Agrostis tenuis( iarba campului ),Elymus asper(perisor),Andropogon ischaemum( barboasa),Cynosurus cristatus(peptanarita),Festuca pratensis(paius),Xerantheum annum(plevaita),Setaria glauca(mohor),Rubus caesius( mur),Cirsium arvense(palamida),Cynodon dactylon( pir gros).
Prin gruparea unitatilor de teren (U.T) din cartograma alaturatarezulta urmatoarele tipuri dominante de soluri :
1. Soluri brune argiloiluviale, 1-18 (tipice, pseudogleizate, molice, vertice, pseudo-rendzinice): 25,4%;
2. Soluri brune luvice, 19-27 (pseudogleizate, vertice): 6,5%,
3. Soluri brune eumezobazice, 28-30 (gleizate, molice, vertice): 3,1%;
4. Soluri gleice şi pseudogleice, 31-41 (tipice, vertice, molice, mlăştinoase, luvice, gleizate, pseudogleizate): 8,0%;
5. Vertisoluri, 42-54 (gleizate, pseudogleizate): 19,3%;
6. Litosoluri, 55 (tipice): 1,9%;
7. Regosoluri, 56-59 (tipice, pseudorendzinice): 6,0%;
8. Soluri aluviale, 60-70 (gleizate): 18,25,
9. Soluri erodate şi coluvionate, 71-76 (pseudorendzinice, gleizate, pseudogleizate, vertice):
3,5%;
10. Soluri degradate antropic şi ravenate, 77,78 (gleizate): 5,7%;
11. Asociaţii de soluri brune argiloiluviale, soluri brune eumezobazice, soluri aluviale, 701-705 (tipice, pseudogleizate, molice, vertice, gleizate): 2,4%.
Terenul agricol al comunei se constituie din urmatoarele folosinte : arabil 3576 ha (48,7 %),pasuni 2047(27,9%),fanete 853 ha(11,6%),livezi 23 ha(0,3%),si neproductiv 846 ha (11,5%).Referitor la incadrarea in clase de calitate ( fertilitate),pentru categoria de folosinta arabil situatia se prezinta astfel: clasa a 2-a 1783 ha,clasa a 3 a 2877ha,clasa a 4 a 1471 ha si clasa a 5 a 1214 ha .Factorii limitativi care grevează asupra calităţii învelişului de sol sunt reprezentaţi, în principal, de aciditate (moderată pe 30,0% din suprafaţă), rezerva scăzută de humus (moderată 29,0%), compactitate (moderată 19,3%), panta terenului (extrem de severă 4,1%, foarte severă 2,4%, severă 10,4%, moderată 8,6%), excesul de umiditate freatică (moderat 23,0%) şi excesul de umiditate stagnantă.
Pentru diminuarea sau eliminarea factorilor limitativi enumeraţi se vor avea în vedere corectarea acidităţii solului prin acţiuni de amendare calcică şi prin lucrări de fertilizare radicală, prevenirea şi combaterea eroziunii de adâncime prin lucrări de consolidare a ogaşelor şi ravenelor, precum şi măsuri corespunzătoare pentru combaterea excesului de umiditate prin captarea şi evacuarea apelor de origine pluvială şi freatică, pe lângă care se va urmării aplicarea riguroasă a normelor agrotehnice pentru toate lucrările curente. Se recomandă a fi constituite, totodată, perimetre de ameliorare a terenurilor intens degradate prin exces de umiditate, eroziune ,e.t.c .
Comuna Varadia,judetul Caras-Severin ,este persoana juridica de drept public ,comuna are patrimoniu propriusi capacitate juridica deplina .
Art.2- (1) In satul Varadia isi au sediul autoritatile Administratiei publice locale,postul de politie,scoala cu clasele I-VIII,gradinita de copii,un camin cultural,biblioteca comunala,dispensarul medical cu farmacie,oficiul postal,casa de copii,biserica crestina ortodoxa,biserica Greco-catolica unita cu Roma,biserica baptista.
(2) In satul apartinator,Mercina isi are sediul Scoala cu clasele I-IV ,Gradinita de copii,Caminul Cultural,Biserica Crestina Ortodoxa,Biserica Greco-Catolica unita cu Roma ,Biserica Baptista.
(3) Comuna Varadia dispune de un bogat patrimoniu cultural national concretizat pe urmatoarele obiective :
a) Monumente istorice :
- monumentul eroilor din primul razboi mondial 1914-1918 si din al doilea razboi mondial 1941-1945din Varadia
- monumentul eroilor din primul razboi mondial 1914-1918 si din al doilea razboi mondial 1941-1945 Mercina
- monumentul celor persecutati politic
- monumente ,cruci spre Rovine si Crucea Alba
- Biserica ce poarta hramul Pogorarea Sfantului Duh din anul 1872
b) Asezari si situri arheologice cuprinse in Lista Monumentelor si siturilor arheologice din Romania dupa cum urmeaza:
- nr 803 Manastirea Dealului Chilii
- nr.804 si nr.805 Capela si ruine sec XVIII
- nr 287 sit arheologic Dealul Chilii
- nr.288 asezare romana din sec II-III Dealul Chilii
-nr 289 castru roman de pamant Dealul Chilii
- nr 290 asezarea fortificata halstatiana Dealul Chilii
Mentionam ca intregul Dealul Chilii reprezinta unul din putinele situri arheologice de incidenta din sud-vestul Romaniei cu o continuare de locuire incepand din eneolitic si pana in sec al XVII- XVIII –lea cu numai putin de sase obiective .
- Castrul roman de piatra din Pusta ,amplasat la aproximativ 200m ,la intrarea in comnuna Varadia ,pe malul stang al Carasului si la circa 100m in stanga soselei ,dimensiuni 170/140 m.
- Castrul roman de pamantde pe Dealul Chilii amplasat in imediata apropiere a localitati pe platoul Dealul Chilii ce domina strategic depresiunea- golf a Oravitei ,dimensiuni 220/120m
- Lacas Monahal din secolul XIV-XV si Complex Cimiterial al familiei Baici.
(4) Colectivitatea asupra careia se exercita autoritatea Consiliului Local si a primarului de a lungul istoriei,a cunoscut transformari ,inainte fiind cetate daca ,numita Arcidava si Castrul Roman pe drumul imperial de la Lederata la Apulum,pe locul unde se gaseste azi satul Varadia.
Arcidava era resedinta obisnuita a lui Burebista in timpul lui Justinian (527-565).Cetatea se mai numea si Recidiva .In luna mai in 1989 si pana in feb 1990 Comuna Varadia a devenit sat apartinator noi comune infiintate sub denumirea de comuna Varadia-Vrani.
(5) Comuna Varadia,judetul Caras-Severin poate intra in raporturi juridice cu alte autoritati sau institutii publice,cu persoane juridice romane sau straine indiferent de natura acestora precum si persoanele fizice ,in conditiile legii.
Art 3- (1) Fata de municipiul Resita ,comuna Varadia are o orientare sud-vest si are urmatoarele vecinatati:
- La N comuna Comoraste - La S,S-E comuna Racasdia
- La N,N-E si E comuna Gradinari - La S,S-V comuna Vrani
- La S-E orasul Oravita - La Vse afla granite dintre Romania si Serbia
(2) Populatia unitatii administrative teritoriale la ultimul recensamant din anul 2002 inregistra 1536 locuitori din care 894 locuitori in satul Varadia si 742 locuitori in satul Mercina
(3) Componenta etnica a populatiei Comunei Varadia la recensamantul din martie 2002 releva faptul ca populatia majoritara este detinuta de :
- romani = 1237 - maghiari =13 - sarbi =3 - croati= 14
-rromi= 260 - germani=7 - ucrainieni =1
(4) Componenta dupa religie releva faptul ca populatia majoritara este:
- ortodoxa=1351 -baptista =43 -reformata=3
-romana unita cu roma =118 - romano-catolica=14 - adventista de ziua a 7 a=6
-penticostala =1 - nedeclarata=1
Art4-(1) Resedinta unitatii administrative teritoriale este in satul Varadia,judetul Caras-Severin
(2) Autoritatile Administratiei Publice Locale ,Consiliul Local ca autoritate deliberativa si Primarul ca autoritate executiva isi au sediul intr –o cladire ce face parte din domeniul public si este situate in satul Varadia ,comuna Varadia .Consiliul Local a luat fiinta la data de 18 iunie 2008 si are in component un numar de 11 consilieri din care 6 membri ai P.D.L ,2 ai U.P.S.C,1 al P.N.L,1 al P.S.D si 1 al P.R.M .
(3) Legatura comunei cu alte unitati administrative teritoriale se face mai greu intrucat comuna Varadia se afla la 8 km de drumul national 57 ,legatura facandu –se pe drumul judetean nr.573 ,legaturi ce sunt asigurate de firma de transport S.C VARADIA S.R.L cu un microbuz Iveco Daily .
(4) In domeniul educatiei la nivelul comunei isi desfasoara activitatea 2 gradinite cu program normal cu un colectiv de 2 educatori. Scoala generala cu un colectiv de 9 cadre didactice.Scolile din comuna Varadia instruiesc annual un numar total de 134 de elevi iar in gradinite un numar de 47 de copii. Scoala Generala din Varadia este impartita in 2 cladiri clasele I-IV cu un numar de 39 elevi si clasele V-VIII ,cu un numar de 56 elevi.Scoala cu clasele I-IV din Mercina cu un numar de 39 de elevi.
Art 5-(1) Comuna dispune de un dispensar medical privatizat cu un medic de familie si un asistent medical ce deserveste si satul apartinator Mercina cu o dotare acceptabila .
(2) In comuna Varadia isi desfasoara activitatea 6 societati comerciale si 4 societati cu profil agricol care administreaza si lucreaza intinse suprafete agricole in paralel cu celelalte suprafete exploatate in mod individual de catre proprietari.
In plan economic Comuna Varadia are ponderea cea mai importanta in agricultura cu cele 2 ramuri :cultura plantelor si cresterea animalelor
(3) Comuna Varadia are organizat un serviciu de gospodarire comunala ,serviciu de salubritate si administrare a domeniului public si privat al comunei ,un serviciu de evidenta al persoanelor,un serviciu de cadastru si agricultura .
(4) Serviciul de gospodarire comunala in condiţiile art.1 din Legea nr.326/2001,are drept scop furnizarea de servicii de utilitate publică prin care se asigură:
 Alimentarea cu apă;  Canalizarea şi epurarea apelor uzate şi pluviale;
 Salubrizarea localităţi;  Iluminatul public;
 Administrarea fondului locativ public;  Administrarea domeniului public.
Activitatile care le poate desfasura primaria/consiliul local pentru dezvoltarea comunitatii locale sunt::
- Intretinerea spatiilor verzi si a spatiilor de joaca pentru copii
- Reabilitarea si intretinerea trotuarelor
- Reparatii si pietruiri drumuri comunale
- Reparatii si renovari la institutiile publice ( scoala,primarie,camin cultural)
-Intretinerea curateniei pe raza localitatii si depozitarea controlata a deseurilor
- măturatul, spălatul, stropirea şi întreţinerea căilor publice;
- curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea în funcţiune a acestora pe timp de polei sau de îngheţ;
- colectarea, transportul şi neutralizarea deşeurilor provenite din gospodăriile populaţiei;
- colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor rezultate din activităţi de construcţii şi demolări;
- dezinsecţia, dezinfecţia şi deratizarea.
Art.6 Patrimoniul publical comunei Varadia este evidentiat in Anexa 74 la Hotararea Guvernului Romaniei nr.1394/2001 publicata in M.O nr.541bis /24 iulie 2002,privind atestarea domeniului public al judetului Caras-Severin precum si a municipiilor ,oraselor si comunelor din judetul Caras-Severin si insusita de Consiliul Local al Comunei Varadia prin Hotararea nr.38/18.10.2001.
Art.7 Rangul unitatii administrative teritoriale stabilit potrivit art 2 lit e al Legii nr 351 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national –Sectiunea aIV-a ,reteaua de localitati este:
- Satul Varadia ,ca sat de resedinta are gradul IV
- Satul Mercina ,ca sat apartinator are gradul V
Art .8 Infrastructura comunei Varadia consta in urmatoarele:
- Comuna este electrificata integral cu posibilitati de prelungire a retelei
- Calea ferata industriala la 11 km distanta de centrul comunei
- Drumurile sunt asfaltate in proportie de 30%
- Exista cablu TV cu acoperire integrala
- Cea mai apropiata statie de alimentare cu carburanti atat pentru autoturisme cat si pentru utilaje agricole se afla la 8 km distanta de centrul comunei
- Comunicarea se realizeaza prin telefonie fixa, mobila si internet
- Cel mai apropiat aeroport se afla la 110 km de comuna in municipiul Timisoara
- Nu exista retea de alimentare cu apa ,gaz metan si nici retea de canalizare
Art .9 Oportunitati si investitii se pot realiza in amenajarea unei unitati de prelucrare si valorificare a lemnului ,se pot amenaja ateliere de tamplarie,fabrica de mobila.Comuna dispune de forta de munca suficienta si ieftina ,calificata si necalificata in acest domeniu . O afacere se poate demara si in constructia unor case de lemn .Suprafetele intinse de paduri au o productie ridicata de fructe de padure,plante medicinale , ciuperci si totodata se pot face investitii in amenajarea unor centre de colectare a acestora .Industria usoara reprezinta o alta oportunitate de investitii ,se pot amenaja fabric de confectii textile ,incaltaminte ,etc. In agricultura pentru dezvoltarea zootehniei este necesare amenajarea unor ferme sau microferme specializate in cresterea ovinelor ,bovinelor ,cabalinelor si a unor centre de prelucrarea a produselor de origine animala ,dotate cu tehnologie de inalta productivitate .
Art.10 Criterile potrivit carora se poate conferi persoanelor fizice romane sau straine cu merite deosebite pe plan politic,economic,social ,cultural sau a altor persoane importante,reprezentative pentru Comuna Varadia ,titlul de cetatean de onoare ,drepturile de care se bucura aceste persoane precum si conditiile de pierdere sau retragere a acestui titlu ,sunt stabilite prin hotarari ale Consiliului Local .
Art .11 Locuitorii Comunei Varadia pot fi consultati prin referendum in conditiile legii asupra problemelor de interes deosebit din unitatea administrativ- teritoriala.
Art .12 –(1) Cetatenii pot fi consultati si prin adunari cetatenesti organizate pe sate .
(2) Convocarea si organizarea adunarilor cetatenesti se fac de catre primar la initiativa acestuia ori a unei treimi din numarul consilierilor in functie.
(3) Convocarea adunarii cetatenesti se face prin aducerea la cunostinta publica a scopului ,datei si a locului unde urmeza sa se desfasoare aceasta .
(4) Adunarea cetateneasca este valabil constituita in prezenta majoritatii reprezentantilor majori ai familiilor si adopta hotarari cu majoritatea celor prezenti .
(5) Propunerile se consemneaza intr –un process veral si se inainteaza rimarului care le va supune dezbaterii Consiliului Local in prima sedinta,in vederea stabilirii modalitatilor concrete de realizare si finantare daca este cazul .
(6) Solutia adoptata de Consiliul Local se aduce la cunostinta publica prin grija secretarului .
Art 13- (1) Potrivit legii patrimonial unitatii administrativ-teritoriale este alcatuit din bunuri mobile si immobile aflate in proprietatea publica si in proprietatea private ale acestuia precum si drepturile si obligatiile cu caracter patrimonial.
(2) Bunurile care apartin unitatii administrativ-teritoriale sunt supuse inventarieiii anuale in termen de 60 de zile de la data depunerii situatiilor financiare anuale .
(3) Inventarul bunurilor unitatilor administrativ- teritoriale se constituie intr-o anexa la statut care se actualizeaza anual.
(4) Cresterea sau diminuarea patrimoniului va fi temeinic justificata pentru fiecare caz in note justificative anexate la inventar.
Art 14 –(1) Bunurile aflate in proprietatea publica a unitatii administrativ-teritoriale si cele din proprietatea privata a acesteia pot fi date in administrarea regiilor autonome si institutiilor publice ,pot fi concesionate ori inchiriate in conditiile legii sau pot fi atribuite in folosinta gratuita pe termen limitat persoanelor juridice fara scop lucrativ, care desfasoara activitati de binefacere sau de utilitate publica ori servicii publice .
(2) Consiliul Local hotaraste cu privire la cumpararea unor bunuri sau vanzarea bunurilor aflate in proprietate privata a unitatii administrativ-teritoriale in conditiile legii .
(3) Vanzarea,concesionarea si inchirierea se fac prin licitatie publica potrivit prevederilor legale .
Art 15 Conditiile de realizare a cooperarii sau asocierii cu persoane juridice romane sau straine ,cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri sociali,in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni ,lucrari ,serviciu sau proiecte de interes public local precum si de stabilire a unor relatii de parteneriat cu unitati administrativ-teritoriale similare din alte tari ,sunt stabilite in conditiile legii de catre Consiliul Local .
Art 16 Mentiunile privind cooperarea sau asocierea cu alte autoritati ale Administratiei publice locale din tara sa strainatate precum si aderarea la asociatii nationale si internationale ale autoritatilor administratiei publice locale ,in vederea promovarii unor interese comune vor fi stabilite dupa consultarea Consiliului Local .
Art 17 Potrivit dispozitiilor legale in vigoare ,modalitatea de atribuire si schimbare a denumirilor de strazi ,piete si de obiective de interes public local va fi efectuat numai in cadrul Consiliului Local .

Adoptat prin Hotararea Consiliului Local nr.55/21 septembrie 2008